Curtea Constituţională cehă a anunţat ieri că Tratatul de la Lisabona este conform Constituţiei ţării, ceea ce înlătură ultimul obstacol în calea intrării în vigoare a textului menit să asigure o mai bună funcţionare a UE.

Acum, textul trebuie semnat de preşedintele Vaclav Klaus şi astfel se va încheia procesul de ratificare în UE.

Această decizie deschide calea semnării tratatului de către Klaus, singurul lider din UE care încă nu a semnat textul. Klaus a spus vineri că nu mai pune condiţii pentru ratificare, după ce liderii europeni au acceptat să acorde Pragăi derogarea pe care o solicitase, derogare ce ar urma să împiedice restituirea bunurilor germanilor sudeţi confiscate după al doilea război mondial.

Tratatul de la Lisabona conţine prevederi pentru o mai bună funcţionare a Uniunii extinse - înfiinţarea unui post de preşedinte, decizii mai uşor de luat, parlament consolidat.

Tratatul instaurează un preşedinte stabil al Consiliului European desemnat de acest organism pentru doi ani şi jumătate, mandat ce poate fi reînnoit o dată. Rotaţia semestrială va continua pentru preşedinţia consiliilor de miniştri, în afară de cele pentru afaceri externe.

El va coordona lucrările Consiliului European şi va putea reprezenta UE în străinătate, pentru a-i oferi o figură şi o voce.

Noul tratat va suprima posibilităţile de veto naţional (introducând deciziile cu majoritate calificată) în circa 40 de domenii, mai ales cooperarea judiciară şi poliţienească. Britanicii şi irlandezii au obţinut posibilitatea de a aplica deciziile în aceste domenii atunci când doresc, dar nu îi vor putea împiedica pe alţii.

Unanimitatea rămâne regula pentru politica externă, fiscalitate, politica socială sau revizuirea tratatelor.

Noul sistem în caz de vot al statelor pentru luarea unei decizii se vrea mai clar şi mai echitabil. O decizie cu majoritatea