Consiliul de Administratie al BNR nu considera o prioritate in acest moment ieftinirea creditului in lei pentru incurajarea revenirii economiei anul viitor si nici ieftinirea resurselor pe care Ministerul Finantelor le imprumuta de pe piata interna pentru acoperirea deficitului bugetar. In schimb, banca centrala invoca din nou riscul cresterii inflatiei.

Banca Nationala se angajeaza sa asigure o "gestionare ferma" a lichiditatii din sistemul bancar, pentru a consolida transmiterea semnalelor de politica monetara, in conditiile in care dobanzile la care bancile isi ofera finantari intre ele se mentin de saptamani bune la niveluri de 9%-10% pe an, pe fondul secetei de lei de pe piata.

BNR a devenit mult mai zgarcita cu acordarea de credite de refinantare pentru banci la dobanda-cheie de 8% pe an din a doua parte a lunii septembrie, cand leul a suferit o dubla lovitura, fiind afectat de criza politica, suprapusa peste un val de pesimism al investitorilor internationali. In aceste conditii, bancile au fost nevoite sa isi refinanteze temporar portofoliile de titluri de stat prin facilitatea permanenta de credit Lombard, la o dobanda de 12% pe an, in timp ce Minsiterul Finantelor incearca sa mentina randamentul la titlurile noi vandute la 10% pe an.

"Ecartul intre ratele dobanzilor interbancare si rata dobanzii de politica monetara s-a majorat in contextul accentuarii impactului asupra pietei monetare indus de nevoile substantiale de finantare a deficitului bugetar din trimestrul IV al anului curent", subliniaza si BNR.

Ministerul Finantelor este dependent acum de fondurile atrase de pe piata monetara, in conditiile in care transele din imprumtul extern de la FMI si UE programate pentru noiembrie si decembrie au devenit tot mai incerte, iar deteriorarea perceptiei investitorilor straini a determinat si amanarea emisiunii de euroobligatiu