Frank Herbert spunea ca rolul literaturii stintifico-fantastice nu este sa prevada viitorul ci sa il previna. Lucrul este adevarat daca ne gindim la gripa actuala. Pe de o parte, invazia de scenarii apocaliptice care inunda ziarele, emailurile si conversatiile din metro. Pe de alta parte, miliarde de dolari investite in cercetare pentru crearea de medicamente si vaccinuri destinate tocmai evitarii respectivelor scenarii.
Atita vilva mediatica si medicala nu poate fi ignorata. Din mai multe motive: in primul rind, virusul actual este nou; in al doilea rind, este ciudat; iar in al treilea rind, este celebru.
Numele lui trezeste, pe buna dreptate, teama. Tragica epidemie de gripa din 1918, care a ucis intre 30 si 50 de milioane de oameni in intreaga lume avea acelasi serotip. Chiar daca erau alte timpuri – o populatie slabita de razboi aflata inaintea descoperirii antibioticelor – e normal sa ne facem griji.
Din fericire, pina acum, noua gripa, chiar daca numita pandemica – termen folosit exclusiv referitor la raspindirea ei si nu la gravitatea simptomelor – a fost blinda cu noi. Un singur lucru este ingrijorator: virusul pare ca se raspindeste ceva mai rapid. Ori o raspindire rapida inseamna un numar mai mare de infectii, iar un numar mare de infectii inseamna o probabilitate crescuta pentru aparitia unor noi varietati.
Asa incit un scenariu catastrofal nu este atit de absurd. El ar putea pleca de la combinarea actualei tulpini cu o alta, rezultind o noua tulpina de o virulenta extrema. Iar candidatii exista - sa ne aducem aminte de gripa aviara, H5N1 care pindeste permanent din rezervorul ei natural: pasarile. E adevarat ca ea se transmite extrem de greu de la om la om, insa mortaliatea inregistrata este absolut inspamintatoare 60%, comparativ cu un modest 0,1% in cazul epidemiilor obisnuite sau cu un enorm 2,5% in cazul celebrei epidem
