Potrivit dezvăluirilor făcute de ziaristul de investigaţii Hristo Hristov care a publicat recent volumul "Imperiul întreprinderilor comerciale comuniste", bazat pe arhive inedite ale serviciilor secrete ale regimului comunist bulgar, reţelele de contrabandă cu droguri şi arme controlate de statul bulgar comunist nu au dispărut o dată cu prăbuşirea regimului în 1989, ci au fost "privatizate". "Statul comunist şi serviciile secrete ale epocii montaseră ele însele reţele de trafic implicând societăţi offshore cu scopul de a câştiga devize străine convertibile", scrie el. Astfel, regimul dispusese în special producerea unor droguri sintetice, care erau revândute apoi în Orientul Mijlociu, potrivit arhivelor serviciului de informaţii, deschise în ultimul an ziariştilor.
Un document datat în 1978, citat în cartea lui Hristov, arată că cele mai înalte autorităţi cereau să se recurgă la astfel de întreprinderi-ecran "pentru a evita ca statul bulgar să fie compromis".
Ziaristul citează cazul lui Ismet Shaban, emigrant sirian în Bulgaria şi colaborator al serviciilor secrete, care a organizat în 1981 primul trafic de droguri sintetice pe care şi le procura în fosta Germanie Occidentală pentru a le transfera în Orientul Mijlociu tranzitând Bulgaria.
Fiul său, Fatik, a reluat această activitate şi trece drept una dintre figurile-cheie ale traficului de amfetamine. După asasinarea sa la Sofia, în 2003, anchetatorii l-au suspectat de trafic de amfetamine produse ilegal în Bulgaria, povesteşte ziaristul.
Bulgaria este citată frecvent în rapoartele Departamentului de Stat american despre droguri ca fiind un important producător de amfetamine şi un punct de escală inevitabil în ruta balcanică a narcoticelor între Asia şi Europa Occidentală, notează Agerpres.
