Schimbarea de regim de la Chişinău nu implică doar reformarea ţesutului politic al Republicii Moldova. O provocare majoră aflată în faţa noii majorităţi instaurate de partidele democratice peste Prut este emigraţia, în condiţiile în care un procent important din populaţie lucrează peste hotare, scrie Deutsche Welle. Sursa: Maria Craus

Plecăm de la o realitate socială care nu îi este străină nici României postdecembriste: de aproape un deceniu, economia moldovenească îşi turează motoarele în ritmul impus de cei care au părăsit ţara, pentru a munci în străinătate. Cifrele vorbesc, pe scurt, despre povestea unui succes. Două miliarde de dolari au trimis “emigranţii”, anul trecut, în Republica Moldova.

În spate, cercul e închis însă de o imensă dramă socială. Sărăcia şi perspectivele unor destine fracturate închid un fenomen care ar putea provoca, în curând, ieşirea din scenă a cetăţeanului.

“În satul Butuceni, undeva la nord-est de Chişinău, oamenii - câţi vor mai fi rămas - fac agricultură de subzistenţă. La fel în Costeşti, la vreo 25 de kilometri sud de capitală. Pentru tineri, străinătatea este singura alternativă. ‘Vreau să studiez şi, apoi, dacă se poate, să plec să muncesc în străinătate. Vreau să călătoresc, să văd cum se trăieşte în alte ţări şi să învăţ limbi străine’. Docina nu vede nici un viitor în propria ţară, unde salariul mediu este de circa 140 de euro. Şi nici măcar nu este singură: ‘Vrem să dăm ţării un viitor mai bun, aşa că vom emigra’”, notează Deutsche Welle.

Prea mulţi, prea departe

Situaţia guvernării actuale din Republica Moldova este una ingrată. Pe de o parte, banii trimişi acasă de cei care lucrează peste hotare susţin o economie fragilă. Pe de altă parte, tentaţia unei vieţi mai bune subţiază constant pătura socială a unei ţări pentru care peisajul cotidian e conturat în tuşe gr