Primul-ministru rus, Vladimir Putin, e la fel de ferm în cultură ca şi în politică.
N-am descoperit-o noi, ci agenţiile de presă, care dezvăluie că premierul Putin i-a certat pe regizorii din Rusia din cauză că nu reuşesc să cucerească publicul din străinătate.
La prima întâlnire a recent zămislitului Consiliu al Cinematografiei, Vladimir Putin a remarcat că, în pofida sprijinului acordat de statul rus, filmele nu promovează Rusia în lume şi nici nu izbutesc să valorifice uriaşa moştenire cinematografică sovietică.
Premierul le-a mai „sugerat”, marţi, regizorilor de frunte ai Rusiei să ia Hollywoodul drept model - pe timpul crizei din anii ’30, dezvoltarea industriei cinematografice americane a primit impulsul care a transformat- o într-o afacere superprofitabilă.
Printre cei mustraţi se afla şi importantul regizor Nikita Mihalkov, care nu l-a contrazis pe premierul-atotştiutor. Perfect explicabil: simpatiile lui Mihalkov faţă de politica premierului cunoscut anterior ca preşedinte sunt notorii. Criticii, nu puţini, susţin că inclusiv filmul „12” al reputatului regizor ar oglindi o versiune agreată de Kremlin faţă de conflictul din Caucazul de Nord.
Deşi, măcar pentru că obţinuse o victorie „în deplasare” (Oscarul pentru film străin i-a asigurat „Soarelui înşelător” şi o frumoasă circulaţie mondială), Nikita Sergheievici putea să îi spună premierului că, într-o piaţă liberă, succesul propagandistic al unei cinema tografii e greu de planificat şi, practic, im posibil de controlat. Sau să observe că Rusia nu ar cuceri piaţa internaţională nici dacă nişte cineaşti excepţionali ca Serghei Eisenstein, Aleksei Batalov, Andrei Tarkovsky sau Serghei Bondarciuk ar putea fi înrolaţi în Uniunea Cineaştilor, al cărei longeviv şi viu controversat şef e însuşi Mihalkov.
Totuşi, regizorul a menţionat că
