Ore întregi de căutări, verificări, potriveli pentru ca sintagmele din limba sursă să semene cu expresiile finale. De cele mai multe ori, când îşi încep activitatea, traducătorii craioveni se vând ieftin. Chiar şi mai târziu, munca lor e evaluată la 2 euro deşi, pentru acelaşi volum de lucru, un traducător dintr-un
alt stat al Uniunii Europene primeşte şi 20 de euro.
Cuvintele parlamentarului se mai aud vag, ca un fundal firav. În căştile de pe urechi, o voce de femeie rosteşte, în germană, discursul bărbatului de la masa din centrul Amfiteatrului. Apăs butonul doi, altă voce. De data aceasta, cuvintele sunt în limba franceză. Alt buton, alt glas. Italiană. Clar, hotărât. Sunetele curg nestânjenit, fără „ăăă“, fără „îîî“. Undeva, în spatele geamurilor, patru doamne, în cabine separate, în faţa microfoanelor, aproape toate ţinându-şi braţele lipite paralel pe birou, stau relaxate, aparent neatente. Fiecare dintre ele ştie cel puţin trei limbi străine. Pentru o lună de muncă, primesc mii de euro. Euronews preciza, la începutul anului, că salariul unui interpret care lucrează în instituţiile europene porneşte de la 5.000 de euro şi, spre sfârşitul carierei funcţionarului, poate fi dublu. Doamnele din cabinele Amfiteatrului din Parlamentul European de la Strasbourg au ajuns să câştige peste 100.000 de euro pe an. Dinspre astfel de instituţii, spre conturile traducătorilor şi interpreţilor implicaţi în proiecte europene pleacă sume decente, ce nu pot fi comparate cu preţurile umilitoare practicate în Craiova şi, în general, în România.
Experienţă belgiană
Andreea Burlacu lucrează din anul 2003 ca traducător pentru limbile română şi franceză, fiind autorizată la Curtea de Apel Bruxelles. N-a fost uşor. Spune că acum sunt 70 de persoane pe o listă numai pentru limba franceză, chiar dacă unele fac această meserie doar ca să aibă
