România are nevoie, în această perioadă tulbure mai mult ca oricând, să îşi traseze nişte priorităţi clare privind dezvoltarea viitoare. Dar după ce găseşte un drum bun pe care să o apuce, îi trebuie oameni care să contribuie prin inovaţii la evoluţia ei. Sursa: Vlad Stănescu

Iar pregătirea acestora este un proces îndelungat care porneşte din şcoală, cu predarea adecvată a matematicii, fizicii, chimiei şi biologiei.

„Astfel, dacă România îşi va defini corect priorităţile în contextul social, economic şi politic contemporan, şi îşi va propune să devină cu adevarat puternică, fie măcar economic şi tehnologic, atunci revigorarea competenţelor ştiinţifice ale elevilor va trebui agresiv reevaluată”, crede profesorul universitar doctor Tudor Luchian, de la Facultatea de Fizică a Universităţii Alexandru Ioan Cuza din Iaşi.

În mijlocul unui nou val de reformă, se discută acum de câteva competenţe cheie care trebuie implementate în şcoală: cele fundamentale în ştiinţe, cele de a învăţa pe tot parcursul vieţii şi cele digitale, toate dobândite, mai ales prin predarea ştiinţelor exacte.

Fizica, subdimensionată

Redusă ca număr de ore, fizica este afectată şi de ordonarea curriculară în sistemul pre-universitar, urmând biologiei şi chimiei, deşi această ordine ar trebui inversată, crede profesorul Luchian, explicând că legile şi principiile din fizică stau la baza înţelegerii corecte a celorlalte două ştiinţe.

La asta se adaugă şi scăderea interesului elevilor pentru fizică, care merge mână în mână cu reducerea numărului de lucruri învăţate practic, prin experiment, urmare a împuţinării orelor de predare. Dezinteresul elevilor derivă şi din lipsa mediatizării unor modele intelectuale reale, din societatea noastră.

„Copiilor noştri le refuzăm şansa de a-i învăţa că poţi ajunge ceva în vi