Deficitele bugetare imense din Europa nu sunt rezultatul stupiditatii guvernelor, ci o consecinta a comportamentului sectorului privat, sunt de parere analistii internationali.

In 2006, cu un an inaintea inceperii crizei economice, tarile dezvoltate precum Germania si Japonia aveau surplusuri ale sectorului privat de aproximativ opt procente din produsul intern brut, iar Franta si Italia, aveau, la randul lor, un surplus mai redus.

In schimb, in Marea Britanie, Statele Unite, Irlanda si Spania, segmentul privat avea deficite majore, mai ales in cazul ultimelor doua state.

In Japonia si Germania, o parte din aceste surplusuri au finantat deficitele bugetare, iar o parte au reprezentant investitii in afara granitelor tarilor respective, mai ales in cazul Germaniei.

In Franta, cea mai mare parte din surplusul mediului privat a fost utilizat pentru finantarea deficitului guvernamental, iar in Marea Britanie si Statele Unite, fluxul de capital strain a alimentat atat deficitul privat, cat si pe cel de stat.

Insa, in urma ultimelor estimari din 2009, se pare ca toata lumea s-a transformat Germania, spune analistul Martin Wolf, intr-un comentariu pentru Financial Times.

Sectoarele private din majoritatea tarilor au un surplus masiv. Din cauza scaderii valorii activelor, a sistemului financiar grav afectat si a declinului productiei, economiile din mediul privat au crescut, in timp ce investitiile s-au redus.

In Marea Britanie, Statele Unite sau Irlanda, surplusul sectorului privat este de aproximativ zece procente din PIB, chiar mai mare decat in Germania, acoperind aproape in totalitate deficitul guvernamental.

Diferentele dintre 2006 si 2009 in privinta balantei intre venituri si cheltuieli in mediul privat, drept procentaj din PIB, se apropie de 15% in Spania si Irlanda, 14% i