A încercat să fugă din ţară în septembrie 1989, pentru a ajunge la mama ei, în Germania. A cunoscut pe propria piele regimul închisorilor ceauşiste.
Redăm în cele ce urmează mărturia tulburătoare a Cristinei Ţopescu.
Născută la 4 iulie 1960 la Oradea, Cristina Ţopescu a fost de mică atrasă de mirajul televiziunii. În perioada 1970-1979 a apărut la numeroase emisiuni de copii şi tineret, după care i-a fost interzis să mai intre în TVR, din cauza dosarului familiei Ţopescu (tatăl căzuse în dizgraţia regimului comunist, iar mama era plecată în Germania). După absolvirea Facultăţii de Limbi Străine, secţia engleză-italiană, Cristina a dat meditaţii, a fost corector la Contemporanul şi a început să scrie în revista Cinema. Din cauza aceluiaşi dosar la "Secu", nu se putea angaja cu carte de muncă. S-a apucat să traducă filme care circulau pe casete video.
"Nu m-am gândit niciodată să-mi părăsesc ţara. Întotdeauna după o săptămână, două de stat prin străinătăţuri mi se punea un nod în stomac, un gol, sau nu ştiu cum să-i zic, ceva-ul ăla căruia i se spune, îndeobşte, dor. Sistemul în care am trăit a avut însă «calitatea» de a-i îndepărta şi pe cei mai legaţi de glie dintre noi. Am fost plecată de patru ori la mama mea, începând cu vârsta de 16 ani. De fiecare dată m-am întors la timp şi n-am avut nici cea mai mică problemă. Pentru că însă, odată devenită studentă, am refuzat elegant să fiu membră de partid, din acel moment n-am mai pupat, ca să zic aşa, plecare peste hotare. Între timp, tatăl meu devenise din ce în ce mai «nongrat» în regimul ceauşist, din ce în ce mai antipatic Cabinetului 2.
De ce? Pentru simplul motiv că avea prea multă popularitate şi că era prea iubit. Or, un singur om putea fi adulat de popor, nu?! Ca să nu mai vorbim că tatăl meu a avut şi curajul de a spune ceea ce crede într-o vreme în care mulţi din
