Un reprezentant al Consiliului Naţional al Audiovizualului vorbeşte la radio despre exprimările orale defectuoase ale reporterilor, prezentatorilor şi moderatorilor. În prim plan apar dezacordurile, folosirea incorectă a unor expresii, sărăcia de limbaj. (...) Dar modulaţiile vocii, ritmul vorbirii, accentele, muzicalitatea rostirii, tot non-verbalul vorbirii – adică – transmite, la rându-i, puzderie de informaţii. El „accesează“, de regulă, subconştientul ascultătorului. Pe lângă greşelile propriu-zise, articularea dificilă a sunetelor, timbrul aspru, neplăcut, neprietenos, accentuările ciudate, stereotipia exprimărilor şi rutina pot să scadă dramatic şi pe neaşteptate ratingul postului respectiv.

Foarte des auzi în relatări de reporter: „Locul în care a avut loc evenimentul X“ (când se poate spune şi „Locul în care s-a desfăşurat evenimentul X“ sau „Locul acţiunii a fost…“). Tot din seria repetiţiilor fără valoare stilistică pozitivă face parte şi prezentarea: „În minutele următoare vă invităm să urmăriţi…“ (variantele aici ar fi încă mai multe, direct proporţionale cu imaginaţia şi creativitatea producătorului). Sărăcia de limbaj trădează lene intelectuală, soră bună cu superficialitatea în explorarea faptelor, cabotinism – care la televiziune se vede şi e extrem de colorat, la radio nu se vede sau – mai nou – se poate şi vedea, dar se percepe şi nu e lipsit de consecinţe. Prin lipsa de grijă faţă de forma şi conţinutul mesajelor transmise prin audiovizualul zilelor noastre, se poate ajunge, treptat, la un veritabil „genocid cultural“, spunea cineva. „Nu avem altă alegere decât a ne prosti sau a închide“, atrăgea atenţia un medic într-o convorbire purtată pe Radio România Actualităţi. Revenind la CNA, aflăm că în aceste zile se întreprind studii serioase privind exprimarea pe Publicitate posturile de radio şi de televiziune. CNA ştie că felul în care „sun