PE LISTA - actualizată - a monumentelor istorice, dealtfel destul de lungă, care poate fi consultată pe Internet, nu figurează, din păcate, o foarte interesantă construcţie din apropierea Capitalei, aflată în satul Crângu, din cadrul localităţii Fundulea, astăzi oraş în cadrul judeţului Călăraşi. înainte de Decembrie '89 a fost sediul unei staţiuni de cultivarea plantelor pentru seminţe, instituţie diferită de mai cunoscutul Institut de Cercetări Agricole, aflat într-o altă parte a localităţii, în chiar satul Fundulea. Se găseşte într-o stare de degradare crescândă, fiind lăsat să cadă, în ciuda valorii sale istorice şi arhitectonice uşor vizibile. După schimbarea de regim, staţiunea a fost închisă, totul fiind lăsat în paragină. Să fie oare regimul proprietăţii cauza?

Conacul, cu parter şi etaj, se găseşte în apropierea şoselei dinspre Bucureşti, chiar la marginea de vest a localităţii. Vederea spre şosea i-a fost acoperită prin construirea unui mic bloc, a cărui arhitectură de beton e foarte nepotrivită în raport cu ambientul, acela al unei curţi boiereşti de veac XIX, datând poate şi de mai dinainte, având în vecinătate o biserică (1854). Având hramul Sfântului Alexandru, a fost ctitorită de acelaşi personaj care a construit şi conacul: Alexandru Ghika zis „Căciulă mare". Asupra sa mi-au atras atenţia atât locuitorii pe care i-am întrebat, cât şi ulterior, site-ul Internet al primăriei localităţii, în care sunt amintiţi chiar şi proprietarii succesivi, de la acest personaj şi până la instaurarea regimului comunist. Conacul şi moşia au fost vândute de urmaşi, dar interesul istorico-arhitectonic al întregului ansamblu rămâne, fiind de domeniu public.

Deşi mă întrebam de mult cum arată în realitate conacul lui Mateiu Caragiale de la Fundulea, abia în luna aprilie a acestui an am ajuns acolo. Căutarea vestigiilor acestuia nu a fost prea