C-un crin în mînă, cu o spadă-n alta, Îngerul meu trecea,-nţeles cu soarta, Prin aburii verzui ai dimineţii, Spre partea morţii din acea a vieţii. N-avea nici spaime, nici mirări, nici
grije,
Lin cumpănit între corola tijei Şi-otelul orbitor, doar ochii, parcă, Simţeam cum de plăcere i se-ncarcă. Mergeam asemeni lui, păşind pe-o
urmă
Lăsată-n iarbă, ne-nsoţea în turmă Şi cerbi şi nevăstuici cu botul umed, Şi încercam voios să mă încumet Să nu-l mai părăsesc deloc de-acuma, Cînd pipăiam chiar eu cu pieptul
bruma,
Şi să ajung, mereu prieten cu dînsul, Acolo unde-s una rîsul, plînsul, Ca să mă tupilez cuminte-n casa Lui Dumnezeu cel moale ca mătasa. Şi curcubeie se roteau deasupra În timp ce beam, pe rînd, rouă cu
cupa...
C-un crin în mînă, cu o spadă-n alta, Îngerul meu trecea,-nţeles cu soarta, Prin aburii verzui ai dimineţii, Spre partea morţii din acea a vieţii. N-avea nici spaime, nici mirări, nici
grije,
Lin cumpănit între corola tijei Şi-otelul orbitor, doar ochii, parcă, Simţeam cum de plăcere i se-ncarcă. Mergeam asemeni lui, păşind pe-o
urmă
Lăsată-n iarbă, ne-nsoţea în turmă Şi cerbi şi nevăstuici cu botul umed, Şi încercam voios să mă încumet Să nu-l mai părăsesc deloc de-acuma, Cînd pipăiam chiar eu cu pieptul
bruma,
Şi să ajung, mereu prieten cu dînsul, Acolo unde-s una rîsul, plînsul, Ca să mă tupilez cuminte-n casa Lui Dumnezeu cel moale ca mătasa. Şi curcubeie se roteau deasupra În timp ce beam, pe rînd, rouă cu
cupa...
