Piaţa rezidenţială din Bucureşti şi împrejurimi include ceva mai mult de 900.000 de locuinţe. Dintre acestea, sub 1% sunt noi, iar procentul va ajunge la aproape 2% în următorii trei ani. Piaţa rezidenţială din Capitală şi judeţul Ilfov cuprindea la sfârşitul anului trecut, potrivit Institutului Naţional de Statistică (INS), 908.372 locuinţe. Dintre acestea, marea majoritate, peste 75%, au fost construite înainte de 1980, iar dintre ele 42% sunt apartamente cu două camere.
Piaţa rezidenţială din Bucureşti şi împrejurimi include ceva mai mult de 900.000 de locuinţe. Dintre acestea, sub 1% sunt noi, iar procentul va ajunge la aproape 2% în următorii trei ani.
Piaţa rezidenţială din Capitală şi judeţul Ilfov cuprindea la sfârşitul anului trecut, potrivit Institutului Naţional de Statistică (INS), 908.372 locuinţe. Dintre acestea, marea majoritate, peste 75%, au fost construite înainte de 1980, iar dintre ele 42% sunt apartamente cu două camere. Astfel, apetenţa deja remarcată a românilor pentru apartamentele de acest tip are două cauze: costurile relativ mici de întreţinere raportat la suprafaţă, dar mai ales numărul mare de unităţi disponibile pe piaţă.
„Cât am vândut locuinţe, mai bine de 80% din tranzacţii au fost reprezentate de apartamente cu două camere. De fapt, alături de garsoniere, apartamentele cu două camere mergeau cel mai bine şi la închiriere“, arată Mihai Vornicu, fost proprietar de agenţie imobiliară.
În Capitală şi judeţul Ilfov, există o locuinţă la 2,81 locuitori şi o cameră la 1,1 locuitori, în condiţiile în care numărul de camere disponibile este de 2,3 milioane, iar populaţia înregistrată oficial este de 2,55 milioane de locuitori. Situaţia actuală de pe piaţa rezidenţială nu se va schimba prea curând, atâta timp cât, teoretic, în construcţie se află ceva mai mult de 70.000 de locuinţe noi (circa 8% din numărul de locu
