Turistul care caută un loc inedit în Oceania va găsi în Noua Zeelandă un tablou de vis.
Situată în Oceanul Pacific, despărţită de Australia, la nord-vest, de Marea Tasmaniei (circa 2.000 km distanţă), Noua Zeelandă are ca vecini Noua Caledonie, Fiji şi Tonga. Teritoriul, locuit în urmă cu secole de polinezieni, a fost descoperit de navigatorul olandez Abel Tasman în 1642.
La momentul respectiv, insulele erau populate de civilizaţia maori, iar în 1840 au intrat sub suveranitate britanică.
Noua Zeelandă este formată din două insule mari şi câteva mici din sud-vestul Oceanului Pacific. Fiind izolată, ea a fost recent descoperită de economie şi industrie, cea mai importantă parte a activităţii populaţiei desfăşurându-se în domeniul agriculturii, cu accent pe creşterea animalelor. De altfel, o perioadă lungă de timp, rolul economic al Noii Zeelande a fost de a aproviziona piaţa britanică cu lapte şi produse lactate, carne, lână.
O ţară de vizitat oricând în timpul anului
Clima Noii Zeelande favorizează turismul, fiind specifică zonei temperat-oceanice cu valori minime înregistrate de-a lungul timpului de -11 grade Celsius, fapt care impune ca, vara, casele să folosească încălzire. În mod normal, iarna, temperatura nu coboară sub zero grade decât noaptea. Totuşi, căderile de zăpadă sunt foarte rare. În ceea ce priveşte vegetaţia, aceasta se prezintă prin elemente ale pădurilor temperate, dar şi subtropicale. Locuitorii ţării se bucură de un număr semnificativ de specii de ferigi, aproximativ 400 de tipuri, dintre care cea mai neobişnuită este feriga argintie, de culoare alb-strălucitor. Vegetaţia bogată a fost valorizată, în prezent existând 14 parcuri naturale de o frumuseţe deosebită.
Wellington - oraşul cafenelelor
Merită vizitate atât oraşele principale ale ţării, cât şi insulele: de Sud, de Nord, Chatha
