La aniversarea a 20 de ani de la căderea Zidului Berlinului, ambasadorul Germaniei la Bucureşti, Excelenţa Sa Andreas von Mettenheim, vorbeşte despre trecut şi perspective comune.
Aşa cum Zidul Berlinului n-a fost doar o construcţie monstruoasă care a mutilat destinul Germaniei, ci şi metafora împărţirii Europei şi a Războiului Rece, ale căror victime am fost, între atâţia alţii, şi noi, suntem alături de germani parte egală, şi la acest jubileu. Din acest motiv, care ţine de o comunitate de destin între germani şi români, o săptămână a culturii germane la Bucureşti, în amintirea evenimentelor de acum 20 de ani, devine propria noastra şansă de rememorare şi reflecţie”, spunea unul dintre cei care-şi adaugă şi apropierea de Germania printre atribute, Emil Hurezeanu.
Pentru România, unul dintre simbolurile puternice ale acestui moment ar putea fi chiar scriitoarea Herta Müller, a cărei victorie la Nobel a fost considerată de unii o modalitate de a împăca Vestul şi Estul în anul în care Europa aniversează împlinirea a două decenii de la două „căderi” răsunătoare, cea a Zidului şi cea a Cortinei de Fier. Tot Herta Müller adună multe dintre drumurile pe care România şi Germania au mers împreună şi ar putea fi punct de plecare pentru multe dintre evocatele teme de reflecţie.
Despre experienţe comune, dar şi despre perspective, vorbeşte ambasadorul Germaniei la Bucureşti, Excelenţa Sa Andreas von Mettenheim, cel care, în avanpremiera manifestărilor la nivel înalt care vor avea loc la Berlin pe 9 noiembrie, a deschis, în urmă cu câteva zile, programul aniversar Zilele Culturii Germane la Bu cu reşti.
EVZ: A trecut puţin de la anunţarea Nobelului pentru Literatură. În ce măsură credeţi că importanţa căderii Zidului a influenţat decizia Comitetului şi în ce măsură consideraţi că Herta Müller reprezintă Germania?
Excele