Noua variantă de premier propusă de Băsescu n-a schimbat decît detaliile crizei. Dacă în locul lui Negoiţă ar fi fost primarul New Yorkului, Bloomberg (foto) miliardarul, rezultatul ar fi fost acelaşi. Coaliţia antibăsescu vrea premierul ei. Preşedintele nu vrea premierul coaliţiei. Stategia rămâne aceeaşi. Deosebirile sînt strict tactice.
Primarul sectorului 3, nu 4!, probabil că nu va fi trîntit de parlament, cum a păţit Croitoru, ci nu va da ochii cu plenul. Mişcarea e simplă. Coaliţia 65% îl va ţine în continuare în braţe pe Klaus Johannis şi îl va acuza pe Băsescu de politicianism cu acuzaţia că ignoră propunerea majorităţii şi interesul naţional.
La rîndul său Băsescu va probozi coaliţia pentru că nu ţine cont de Constituţie şi de, evident, interesul naţional. Şi el şi opoziţia vor plînge pe umărul ţării şi vor vorbi despre costurile politicianismului, arătîndu-se reciproc cu degetul. Şi el şi opoziţia – prin vocile celorlalţi candidaţi la preşedinţie – ne vor povesti viitorul minunat care ne aşteaptă cu condiţia să votăm pe cine trebuie. Băsescu se teme de Johannis fiindcă nu vrea să rămână cu el pe cap după alegeri.
Geoană, Antonescu şi ceilalţi, pînă la 65 % nu sînt deloc siguri că Băsescu va pierde alegerile, încît să voteze orice cabinet vrea el, ştiind că-l vor da jos după 6 decembrie. Dar nici nu-l vor trînti pe Negoiţă, ceea ce explică siguranţa de sine a primarului sectorului 3 cînd a anunţat că în zilele următoare va avea negocieri cu partidele. Opoziţia se va întîlni cu el doar ca să poată face declaraţii ulterior că nu-i vor acorda votul în parlament. Apoi însă, Negoiţă nu se va întîlni cu un plen calificat să-l dea jos.
Opoziţia va trage de timp, învinuindu-l pe „dictator” că încearcă să-şi impună voinţa în faţa majorităţii şi fiecare dintre partidele care vor să-l dea jos pe Băsescu va sta cu ochii pe parlamentarii s
