O vizită la Atena în toamna lui 2008 îi prilejuieşte lui Gheorghe Izbăşescu scrierea câtorva texte de reporter metafizic sau mai precis a unui scurt jurnal poetic căruia îi dă un titlu aparent straniu, aproape valeryan, Experimente mentale (Poemele de la Athena), Editura Limes, Cluj-Napoca, 2009, 40 p. + 14 reprod. foto color). Jurnalul începe prin a fi de bord, adică de consemnare a zborului Bucureşti-Athena, pentru a deveni de aventuri intelectuale, trăite la cea mai mare intensitate a simţurilor, a celor cinci, dar mai ales al celui de-al şaselea. Poetul vine la Athena, ca într-o eternă reîntoarcere la leagănul Europei, gata echipat cu toate lecturile şi amintirile posibile (mitologie, filosofie, istorie, litere, arte etc.) pentru a şi le confirma şi rememora pe viu despre Grecia, fără să uite humusul şi geniile tutelare de-acasă. Vine să-şi populeze reveria, să recheme pe scena actualităţii vedeniile şi zeii, hopliţii, hetairele, theorii, Platon, tiranul din Siracuza etc., prin suprapunerea planurilor cereşti, legendare, umane, cotidiene, livreşti: „numai noaptea poţi scăpa la teatru de expansivii / turişti americani / când luna taie văi adânci de polei în cetate / iar Athena-şi strânge vedeniile dragi / ca să-ntâlneşti acolo pe bărbosul Eschil / transpirat de emoţie aşteptând să-ţi vadă pe scenă / noa piesă la concursul Dionisiilor orăşeneşti" (...).

Spre deosebire de „morţii" Veneţiei eminesciene, cei ai Athenei au puterea să-nvie sub suflul experimentelor mentale (a citi vrăjile poetului): „da! Era însuşi Tezeu ce-şi scria poruncile / acum pe dibuite / că ochii îşi mutase vederea spre interior / aşteptând oracolul din Delfi să-i descopere / mormîntul pe-un deal în insula Skyros / şi să-i fie oasele depuse acasă în sacra Acropole" (...). Gh. Izbăşescu adoptă din mers stilul solemn, ritmul şi scandarea epico-dramatică a vechilor tragedieni gr