După patru zile printre saşi - la Viscri, în judeţul Braşov - am luat drumul către Bacău, trecând prin inima secuimii. Peisaje minunate, mâncăruri tradiţionale, oameni primitori şi, mai ales, locuri curate, după care am început să râvnesc, mai ales de când s-au înmulţit nesimţiţii pe şoselele ţării. E drept, la vreo 12 kilometri distanţă de cea mai apropiată localitate, ne-a surprins o ghenă de gunoi, lăsată acolo aproape plină.
Până la ieşirea din Odorheiul Secuiesc nu am fost tentaţi să tragem maşina pe dreapta în zonele amenajate cu tarabe, pentru că nu găseai decât kitsch-uri, pseudo-suveniruri de genul prosoapelor cu sirene blonde şi cu sâni goi, al pistoalelor de jucărie roz cu verde fluorescent de-ţi simţeai creierul topindu-se de la atâta culoare, al dolarilor falşi - bancnote mari, grosolane, aşa ca pentru gibonul de Bucureşti, despre care scria mai deunăzi o colegă - sau al jucăriilor erotice. Şi, apropo, nu vă luaţi copiii cu voi în bazarul din Cozia-Călimăneşti de pe Valea Oltului, sunt numeroase şi variate dildo-uri pe mesele comercianţilor. Obiecte de lut? Cu duiumul, împopoţonate cu tot felul de simboluri care fac de râs de la o poştă Marginea de Suceava sau Horezu oltenesc...
BANI CU AUTONOMIA
La câţiva kilometri de la ieşirea din Odorhei, surpriză. Pe partea dreaptă, o clădire din cărămidă - aducea a pensiune - era înconjurată de căsuţe din lemn, acoperite cu articole vestimentare fin lucrate, cămeşoaie de in sau de pânză, bastoane sculptate cu animale de munte şi motive florale, scoarţe, ii, pălării din piele proaspăt tăbăcită, blăniţe de miel pentru decor, şosete din lână pufoasă, covoare ţesute manual. Altă mână, alt gust.
Dar, ca un făcut, am oprit tocmai lângă un suport din lemn acoperit cu un tricou de culoare albă pe care scria cu albastru închis: "AUTONÓMIA". Deasupra, într-o formă stilizată, este des
