Regizorul Silviu Purcărete filmează pentru „Undeva la Palilula“ noaptea, câte 12-13 ore, la temperaturi care coboară deseori sub zero grade.Cel mai ambiţios şi mai costisitor film al ultimilor ani înseamnă: buget de 1.600.000 de euro, peste 50 de actori şi un platou improvizat de 10.000 de metri pătraţi. „La Palilula, morţii sunt la fel de petrecăreţi ca şi viii, gureşi şi beţivani. La Palilula nimeni nu munceşte, dar toţi îşi umplu burdihanele (...) Palilula este Infernul cu miros de Paradis. Palilula este Paradisul mistuit de flăcările Infernului“, spune Silviu Purcărete. Acest Infern de care vorbeşte regizorul a fost creat pe un platou improvizat într-o hală dezafectată din Uzinele Republica, din Bucureşti.
Pe platoul de filmare
Drumul în sine până la lumea gândită de cei doi scenografi ai peliculei „Undeva la Palilula“, Helmut Stürmer şi Dragoş Buhagiar, este anevoios, mai ales pe o ploaie măruntă şi pe un frig care îţi taie faţa.
Uzina, neprimitoare, chiar sinistră, e împărţită pe din două de o şină de cale ferată. Imediat cum intri, în stânga, dai peste o motocicletă, care a lăsat urme de ulei pe podea. Lângă ea, o maşină de salvare. La câţiva paşi, o clădire cu geamuri mari de sticlă adăposteşte morga. De-o parte şi de alta, stau de strajă câteva felinare specifice anilor ’60, când se petrece acţiunea filmului. În dreapta, o maşină de pompieri, patru mese pe care sunt aşezate pahare goale şi sticle de ţuică de prune şi vin Riesling, pe jumătate pline, şi un lac în mărime naturală. Pe lac, o punte pe care stau regizorul şi câţiva actori.
Vreo 30 de figuranţi, care-şi ocupaseră locurile la mese, făceau zgomot. „Să trăieşti, domn Popescule!“ şi „Să trăiască, domnul Barză!“ sunt replicile figuranţilor. Este a 19-a seară de filmare pentru „Undeva la Palilula“. Repetiţiile sunt în toi. Urmează să se tragă s
