Clădirea, care peste doi ani aniversează centenarul, a fost Şcoală Regală de fete. Vechea şcoală va intra la primăvară în cea mai mare reabilitare de la construire încoace. Fostă şcoală maghiară, clădirea Colegiului Naţional „Andrei Mureşanu“ este una dintre puţinele din oraş marcată de spiritul artei din 1900.

Istoricii de artă spun despre construcţie că nu este o realizare arhitecturală de primă mărime, însă cred că fosta şcoală Regală de fete este reprezentativă pentru epoca în care a fost ridicată, că reflectă foarte bine rigoarea austro-ungară. Elevii din vremurile mai noi au supranumit-o Bastilia, pentru zidurile înalte de la intrare şi severitatea arhitecturală.

Metamorfozele şcolii de fete

Lucrările la clădirea actualului Colegiu „Andrei Mureşanu“ au demarat în martie 1911, iar construcţia a fost finalizată în mai 1912, spune directorul instituţiei, Camelia Tabără. Din şcoală regală de fete, instituţia a ajuns repede şcoală civilă maghiară.

Din 1919 a fost preluată de către statul român şi a deve-

nit „Şcoala civilă de fete Bistriţa”. Metamorfozele vor continua şi, potrivit Topografiei Monumentelor Istorice din Municipiul Bistriţa, în perioada interbelică instituţia s-a numit „Şcoala medie română de stat pentru fete”, apoi „Şcoală secundară de fete”, pentru a deveni „Gimnaziul de fete”. După reforma învăţământului din 1948 se contopeşte cu Liceul „Alexandru Odobescu“ şi devine „Scoala medie mixtă nr. 2, apoi Liceul Industrial Numărul 2, care din 1978 este botezat Liceul „Andrei Mureşanu“.

Reabilitare de două milioane de euro

Numele nu are nicio legătură însă cu autorul poeziei „Deşteaptă-te române!”, ci mai degrabă o funcţie simbolică.„Din câte ştiu eu, Andrei Mureşanu nu a studiat aici şi nici nu există vreo legătură“, confirmă profesorul de istorie Ionel Tompa.

Din semes