Cinci artişti au testat opinia călătorilor din trenuri personale în ceea ce priveşte clişeele despre românii din diverse zone geografice.

De ce li se spune bucureştenilor „mitici”, de unde vine încrâncenarea dintre cei „din teritoriu” şi cei care sunt în „buricul ţării” doar pentru că au metroul sub picioare, de ce oamenii care nu se visează măcar o dată la umbra Casei Poporului trebuie neapărat să sufere de „complexul provincialului”? În plus, cum gătesc ardelenii, cum se îmbracă bucureştenii, ce locuri merită văzute când calci în Capitală şi care dintre locuitorii spaţiului carpato-danubianopontic beau mai cu foc.

Despre toate şi ceva mai mult s-a vorbit, timp de două săptămâni, în trenuri, pe relaţia Cluj-Bucureşti, între gări şi halte, între oraşe-capitală de regiuni şi localităţi care nu ocupă decât un punct pe hartă. Provocatorii: echipa „trenSformers” care a iniţiat proiectul de investigaţie şi intervenţie artistică, şi care este formată din cinci tineri, din Bucureşti şi din provincie. Scopul: prejudecăţile la români.

Şi ce loc era mai potrivit pentru a întâlni oameni fermecători prin simplitate şi geniali prin naturaleţe? Trenurile personale. Aseară, la Centrul Naţional al Dansului Bucureşti, cei cinci artişti - Paul Duncă, Zoe Olaru, Ioana Păun, David Schwartz, Constantin Vică - au prezentat proiectul-pilot „trenSformers”, des fă şurat în luna august a acestui an, şi filmuldocument realizat la finalul demersului.

Cine bea mai mult

Iniţial, totul trebuia să înceapă cu o bătaie în tren. Între un moldovean şi un ardelean. La un moment dat, gluma se îngroaşă: unul din tre ei îi aruncă celuilalt bagajul pe geam. Călătorilor le era testată astfel percepţia faţă de locuitorii Capitalei şi faţă de provinciali.

„Am renunţat la ideea teatrului virtual pentru că am fi plecat şi noi de la p