Doar 8% din terenul arabil al ţării ar putea fi irigat, deşi în 1989 existau sisteme de irigaţii pentru o treime din suprafaţa cultivată. În România a funcţionat în această vară o reţea de irigaţii întinsă pe o suprafaţă de aproximativ 560.000 hectare, iar autorităţile au promis o vor exinde cu încă 200.000 hectare. Această suprafaţă este însă nesemnificativă dacă avem în vedere că în România sunt cultivate peste 9,4 milioane hectare de teren. „În 2009,

Doar 8% din terenul arabil al ţării ar putea fi irigat, deşi în 1989 existau sisteme de irigaţii pentru o treime din suprafaţa cultivată.

În România a funcţionat în această vară o reţea de irigaţii întinsă pe o suprafaţă de aproximativ 560.000 hectare, iar autorităţile au promis o vor exinde cu încă 200.000 hectare. Această suprafaţă este însă nesemnificativă dacă avem în vedere că în România sunt cultivate peste 9,4 milioane hectare de teren.

„În 2009, avem 760.000 hectare de teren agricol irigabil, mult mai mult decât în 2008, dar extrem de puţin faţă de 3,2 milioane hectare cât aveam înainte de 1990. Irigaţiile rămân singura şansă pentru culturile agricole”, susţine Cristian Hera, preşedintele Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice.

Seceta reduce la jumătate producţia agricolă

Specialiştii estimează că ţara noastră se va confrunta cu seceta în fiecare an, mai ales în anumite regiuni. Problema este că zonele care au cea mai mare nevoie de irigaţii sunt cele care reprezintă principalele regiuni agricole ale ţării.

Astfel, creşterea suprafeţelor de teren agricol irigate este, în prezent, o măsură urgentă care trebuie aplicată, în condiţiile de secetă extremă anunţată, este de părere Hera. Pentru următorii ani, zonele cele mai afectate de secetă şi de deşertificare rămân Dobrogea Oltenenia, Muntenia şi sudul Moldovei.

Autorităţile au elaborat anul trecut, când România se conf