Nouă aeroporturi locale au transportat peste 8,85 milioane de călători în 2008, acest lucru aducându-le venituri de 125,8 de milioane de euro. Aproximativ 28% din această sumă reprezintă venituri non-aviatice. În ultimii 3 ani, traficul aerian a avut o rată de creştere anuală de 31%, acest lucru reflectându-se în performanţa financiară pozitivă înregistrată atât de companiile aeriene, dar mai ales de către aeroporturile din România. Potrivit unui studiu A.T.Kear
Nouă aeroporturi locale au transportat peste 8,85 milioane de călători în 2008, acest lucru aducându-le venituri de 125,8 de milioane de euro. Aproximativ 28% din această sumă reprezintă venituri non-aviatice.
În ultimii 3 ani, traficul aerian a avut o rată de creştere anuală de 31%, acest lucru reflectându-se în performanţa financiară pozitivă înregistrată atât de companiile aeriene, dar mai ales de către aeroporturile din România.
Potrivit unui studiu A.T.Kearney, realizat pe nouă aeroporturi din ţară, Bucureştiul deserveşte 75% din traficul de pasageri, dar este încă în urma aeroporturilor din ţările vecine. Cele două aeroporturi, Otopeni şi Băneasa, au transportat în 2008 aproximativ 6,7 milioane de pasageri, în timp din Budapesta au călătorit 8,4 milioane de persoane, din Varşovia peste 9,4 milioane, iar din Praga 12,6 milioane de pasageri.
În aeroporturile mici există o incidenţă mare a veniturilor realizate din activităţi non-aviatice. De exemplu, în ultimii 3 ani, veniturile din astfel de activităţi au fost de aproximativ 28% din totalul de 90 de milioane de euro venituri. O rată mare a veniturilor din activităţi non-aviatice raportate la suprafaţa comercială indică un potenţial de dezvoltare în aeroporturi mici cu suprafaţă limitată.
Cel mai mult câştigă Aeroportul „Mihali Kogălniceanu” din Constanţa, 87% din veniturile totale din 2008 reprezentând activităţile non avi
