Nicolae Ceaşescu nu a fost singurul care şi-a dorit construcţiile imense, monumentale, de genul Palatului Parlamentului care să amintească zi de zi oamenilor de cât de puternic este sistemul şi de noua ordine „socialistă”. Şi Berlinul, pe vremea lui Hitler, urma să fie „sistematizat” şi să aibă a “Cale a Victoriei Socialismului” – Prachtstrasse. Aceeaşi grandomanie o manifesta şi Stalin, în Moscova, cu câteva zeci de ani înaintea l

Nicolae Ceaşescu nu a fost singurul care şi-a dorit construcţiile imense, monumentale, de genul Palatului Parlamentului care să amintească zi de zi oamenilor de cât de puternic este sistemul şi de noua ordine „socialistă”. Şi Berlinul, pe vremea lui Hitler, urma să fie „sistematizat” şi să aibă a “Cale a Victoriei Socialismului” – Prachtstrasse. Aceeaşi grandomanie o manifesta şi Stalin, în Moscova, cu câteva zeci de ani înaintea lui Ceaşescu. Hitler n-a apucat să ducă la bun sfârşit demolarea Berlinului. Ceaşescu a apucat să facă mai mult: Casa Poporului şi „Bulevardul cu fântâni”. Revoluţia l-a prins pe Ceauşescu înainte ca unele dintre clădirile simbol ale „noii ordini socialiste” să fie terminate: Biblioteca Naţională, Casa Radio – nefinalizate nici în ziua de azi – sunt exemple ale dezinteresului şi „impotenţei” autorităţilor de după ‘89. România se poate „lăuda” şi cu una din cele mai slabe reţele de transport subteran. Pe vremea lui Ceauşescu se săpaseră deja tunele până în Bucureştii Noi (în Nord) şi spre Nicolae Grigorescu. Unele staţii au fost inaugurate abia anul acesta. Alte tronsoane, cum sunt cele din nord, se află şi acum în conservare. Circurile foamei au avut o soartă mai bună: n-au stat decât 10 ani în paragină, fiind transformate apoi în mall-uri. Fără Bibliotecă Naţională Clădirea Bibliotecii Naţionale era finalizată în proporţie de 90% în ’89. Şi asta deşi lucrările începuseră cu puţin timp în urmă – în 1986. Pâ