Alegerile anticipate au rămas o sperietoare doar pentru parlamentari
Judecătorul Curţii Constituţionale, Ion Predescu, a declarat, ieri, pentru Gândul, că noul preşedinte, indiferent care va fi acesta, nu poate dizolva Parlamentul nici înainte, nici după alegeri. "Este vorba de un nou mandat şi nu este obligatorie dizolvarea Parlamentului. Este un alt mandat, o altă persoană, o altă relaţie. Faptele prezente reprezintă analiza dintre Parlament şi preşedinte în acest mandat al preşedintelui. Odată cu alegerile prezidenţiale, se schimbă un termen. Un preşedinte nu poate dizolva Parlamentul decât dacă această instituţie respinge de două ori, în termen de 60 de zile, formarea unui nou guvern. De asemenea, Constituţia mai spune că preşedintele nu poate dizolva Parlamentul în ultimele şase luni ale mandatului său. După alegeri, termenii nu mai sunt aceiaşi. Chiar Băsescu, dacă revine, este un alt mandat. Pe mandate nu exită joncţiuni, nici la parlamentari, nici la preşedinte. Fiecare mandat are durata lui, atribuţiile lui, răspunderile şi imunitatea lui. Raporturile Preşedinţie-Parlament sunt reprezentate pe perioada unui mandat. Dacă unuia îi încetează mandatul, a dispărut şi termenul. Nu mai am termenul "mandat" şi termenul "preşedinte". Dispare o parte a acestei relaţii".
Uninominalii, incapabili să mai investească în noi alegeri
Parlamentarii reacţionează diferit la ameninţarea actualului preşedinte, potrivit căreia, dacă Parlamentul va respinge şi Guvernul Negoiţă, atunci, odată reales, Traian Băsescu va dizolva Parlamentul şi va convoca alegeri anticipate. Dacă cei mai mulţi dintre ei au bravat, susţinând că nu este o problemă să participe la un nou scrutin uninominal, alţii au declarat, argumentând cât se poate de pragmatic că nu li se pare o idee bună s-o ia de la capăt.
De pildă, senatorul liberal Ioan Ghişe ne-a declarat că
