…va fi avand PNL ca si partid multe defecte, dar are si o uriasa calitate: are vocatia schimbarii. Majoritatea partidelor se definesc si sunt percepute ca atare in spatiul public printr-un singur personaj: PSD prin Ion Iliescu (Adrian Nastase sau Mircea Geoana sunt mai degraba “accidente” de parcurs); PD(L) s-a definit mai intai prin Petre Roman, mai apoi prin Traian Basescu; UDMR, prin Marko Bella – cel mai longeviv lider de partid din istori post-comunista a Romaniei (ironic, nu?:); Romania Mare – mai e nevoie? S.a.m.d. PNTCD a fost definit pentru o buna bucata de vreme prin Corneliu Coposu. In clipa in care Seniorul a disparut, partidul a luat-o la fuga pe panta dezintegrarii, batalia intre alde Milut sau Sarbu dandu-se, in definitiv, pe imaginea lui Coposu: cine e mai indreptatit sa-i poarte efigia? (raspuns: nici unul). Numai PNL-ul, cu aripioarele si piciorusele sale mai mult sau mai putin tinere, mai mult sau mai putin recuperate, a reusit perfomanta de a nu-si atasa blazonul de nici un lider anume (povestea cu Dinu Patriciu, in masura in care e perceputa ca atare, e un dezavantaj evident de imagine). La PNL, liderii se schimba precum ciorapii – partidul sughita putin si-apoi isi vede in continuare de treaba.
Acestea fiind zise, sa ne gandim putin la viitorul PNL. Indiferent daca Antonescu pierde sau castiga (?!?) alegerile, o noua vioara va prelua tempo-ul partidului. (Daca le castiga, pentru ca cineva trebuie sa se ocupe, fie si macar formal,de partid, or asta nu poate fi presedintele tarii; daca le pierde, pentru ca multi vor sange.) Cin’ sa fie? Cin’ sa fie?
Din cate vad eu, Crin Antonescu, in ciuda evidentelor calitati (nu, nu sunt rautacios, chiar are) sufera de un defect major: e caldicel. “Ooo, daca ai fi rece sau fierbinte! dar pentru ca esti caldicel, nici rece, nici fierbinte, te voi scuipa din gura Mea!” Nu poti, n-ai cum, fi in acel
