„Devenim primitivi” - explică psihologii apetenţa publicului pentru emisiunile „cu intrigi de viaţă”, care abundă la televiziunile româneşti.

Audienţele reality-show-urilor rămân stabile chiar şi după mai multe sezoane, în ciuda faptului că majoritatea televiziunilor care le găzduiesc „strică suspansul” anunţând că poveştile de dragoste, ură, invidie sau alte intrigi care dau savoare fiecărui episod sunt refăcute cu actori angajaţi, şi nu cu personaje reale.

Având în vedere profitul maxim din investiţia minimă, numărul emisiunilor de gen s-a înmulţit în oferta posturilor româneşti de televiziune.

În prezent avem 15 emisiuni de gen, de la „Test de fidelitate” şi „Trădaţi în dragoste”, până la show-urile cu vedete gen „Cireaşa de pe tort” sau „Aruncaţi din tren”, plus ediţiile „de sezon”, cum ar fi „Şatra” de la Kanal D, sau reality-showrile neregizate ca „Noră pentru mama” ori „Schimb de mame” (Prima TV).

„Personajele şi întâmplările pe care se bazează scenariul fiecărui episod sunt fictive”, anunţă realizatoriii uneia dintre emisiunile cu „drame din amor”, „Test de fidelitate”, un show foarte urmărit, deşi „regia” se vede uneori chiar şi din felul în care personajele îşi rostesc replicile.

„Nu ai voie să faci asemenea emisiuni cu personaje reale”

„Această emisiune se bazează pe interpretarea critică a unor situaţii reale” - este mesajul de început al multora dintre reality-show-urile care ridică audienţele televiziunilor româneşti, ademenindu-şi muşteriii cu nume de telenovelă, precum „Copii contra părinţi” (Naţional TV), „Iubire interzisă” (Naţional TV), „Fata lui tata” (Kanal D), „Cearta-n bucate” (Prima TV) sau „Să te prezint părinţilor” (Antena 1).

„Oamenii sunt actori, în schimb poveştile sunt reale. Emisiunea urmează un scenariu real, nu se inventează, nu este ficţiune”, a