Este oficial: urmatoarea transa de 1,5 miliarde euro din banii de la FMI nu va mai sosi in Romania in 2009, urmand a fi, eventual, primita in prima parte a anului 2010. Asta va ridica deficitul de finantare a bugetului consolidat pe lunile noiembrie si decembrie 2009 la aproape 5 miliarde euro. Multi incearca sa ne linisteasca: nimic nu se va intampla, obligatiile de plata a pensiilor si salariilor vor fi respectate, Romania se poate descurca si fara banii de la FMI, ba chiar in curand vor fi reduse impozitele si taxele!
Pentru cei ce nu suntem antrenati in campania electorala si ne incapatanam sa refuzam a crede ca doi si cu doi fac cinci, situatia nu este deloc linistitoare. Dincolo de suma de 5 miliarde euro necesara de finantare, care nu este deloc nesemnificativa pentru Romania, mi se pare ca se trece cu vederea faptul ca intram intr-o criza de timp. In cele cateva saptamani care mai sunt pana la sfarsitul anului 2009, este aproape imposibil sa se puna la punct si sa se execute operatiuni de finantare de amploare pe pietele de capital interne sau externe. Este astfel cert ca, in ciuda eforturilor pe care le va face Ministerul de Finante, sfarsitul de an va cunoaste o crestere semnificativa a arieratelor la obligatiile de plata ale bugetului public si, chiar daca se vor face eforturi pentru plata cu prioritate a pensiilor si salariilor, o serie de datorii (rambursari de TVA, plata furnizorilor etc.) se vor acumula si vor fi impinse in anul 2010. Prin acest mecanism, statul obliga, practic, agentii economici sa il imprumute fara dobanda.
Finantarea pe pietele de capital nu este deloc usoara in acest moment. Se vehiculeaza argumentul ca, intrucat Romania are un nivel al datoriei publice relativ scazut, ar trebui sa apeleze cu mai multa indrazneala la imprumuturi, perfect justificate in aceste momente de criza economica. Numai ca atunci ca
