Prin noul Quattroporte Sport GT S, Maserati reușește cu măiestrie să reinventeze un model cu un trecut tumultuos. Maserati a fost, dintotdeauna, „copilul vitreg“ și stângaci al industriei producătoare de mașini de mare performanță. În cei 95 de ani de existență, brandul a trecut de la statutul de învingător la cel de figurant, de la performanță mondială la banalitate și de la coerență la ridicol.
Frații Maserati, care au fondat brandul, și-au vândut afacerea în 1937 și, de atunci încoace, compania a trecut prin mâinile a diverși proprietari: bogata familie italiană Modenese Orsi, Citroën, antreprenorul argentinian De Tomaso și, în cele din urmă, Fiat Group, care deține brandul din 1993 și l-a plasat, din 1997 până în 2005, în subordinea diviziei Ferrari.
Cu noul Quattroporte, varianta Sport GT S, Maserati revine în forță. Mașina - un automobil italian, vivace, cu aspect fioros, zgomot strident și performanță de 433 de cai-putere - se adresează fanilor declarați ai autoturismelor tip sedan. „Fani declarați“ înseamnă oameni dispuși să plătească 133.700 de dolari, cu 8.000 de dolari mai mult decât pentru varianta Quattroporte S, primind în schimb cu zece cai-putere mai mult, o viteză mai mare cu 5 kilometri pe oră (285 de kilometri pe oră) și cu 0,3 mai puține secunde în care mașina ajunge de la zero la 60 de kilometri pe oră (5,1 secunde în total).
Dacă ți se par mici performanțe nesemnificative, atunci gândește-te că și un amator de muzică plătește mii de dolari în plus pe un echipament audio de top pentru a beneficia de niște frecvențe înalte pe care nici măcar nu le poate auzi.
