Dornici de câştiguri rapide şi cât mai mari, românii, abia ieşiţi din dictatură, au constituit o excelentă masă de manevră pentru marii maeştri ai combinaţiilor financiare. Din zecile de ţepe de amploare mai mare sau mai mică, trei se disting în mod deosebit, atât prin nivelul pagubelor, cât şi al numărului uriaş al persoanelor escrocate: Caritas, SAFI şi FNI. Caritas a fost un joc de tip piramidal care a funcţionat în România la începutul anilor '90. A fost

Dornici de câştiguri rapide şi cât mai mari, românii, abia ieşiţi din dictatură, au constituit o excelentă masă de manevră pentru marii maeştri ai combinaţiilor financiare. Din zecile de ţepe de amploare mai mare sau mai mică, trei se disting în mod deosebit, atât prin nivelul pagubelor, cât şi al numărului uriaş al persoanelor escrocate: Caritas, SAFI şi FNI.

Caritas a fost un joc de tip piramidal care a funcţionat în România la începutul anilor '90. A fost organizat de către compania „Caritas” din Cluj-Napoca, fondată de Ioan Stoica, şi a fost lansat în anul 1991. Frauda a atras ca un magnet sute de mii de clienţi creduli, după ce primii deponenţi au obţinut după doar câteva luni de la intrare în sistem de opt ori suma investită.

Caritas-ul a lăsat în urmă un număr de aproximativ 256.000 de păgubiţi, potrivit dosarelor din instanţe, din întreaga ţară. Prejudiciul a fost estimat la 130 de miliarde de lei vechi - 78 de milioane de dolari la cursul valutar din 1994, anul în care a fost declarat falimentul Caritas.

Fondatorul şi proprietarul afacerii, Ioan Stoica, a fost condamnat în anul 1995 de către Tribunalul din Cluj la un total de 7 ani de închisoare pentru fraudă, dar a făcut apel şi i s-a redus termenul de pedeapsă la numai 2 ani. Nemulţumit şi de această perioadă, el s-a adresat Curţii Supreme de Justiţie, iar sentinţa i-a fost micşorată la un an şi jumătate de închisoare.

S