Mulţi dintre noi considerăm că, pentru a fi sănătoşi, trebuie să excludem din alimentaţie grăsimile. Atât pe cele vegetale, cât şi pe cele de origine animală. "Greşit!", afirmă profesorul Gheorghe Mencinicopschi, directorul Institutului de Cercetări Alimentare din Bucureşti, care susţine că "dieta fără grăsimi e un mare pericol". Profesorul precizează că orice regim alimentar trebuie să conţină 20%-25% grăsimi. Mai mult, anumite componente din grăsimile vegetale (uleiuri) ajută la păstrarea sănătăţii organismului. Unul dintre exemple îl constituie MCT (medium-chain triglycerides) din uleiul de palmier, care are rol în prevenirea diabetului, prin ţinerea sub control a nivelului trigliceridelor.

În ultimii ani, numeroase sortimente de uleiuri, printre care cele de măsline, de cânepă, de nuci de Macadamia, de cocos sau de palmier, tind să înlocuiască uleiul de porumb sau pe cel de floarea-soarelui. Aceste uleiuri sunt descrise atât din punct de vedere nutriţional, cât şi din punct de vedere al rezistenţei la încălzire de profesorul Mencinicopschi.

Uleiul de floarea-soarelui. Este cel mai puţin rezistent la prăjit, deoarece se descompune la 140ÞC în substanţe cancerigene. Este important de amintit că pentru a prăji un aliment este nevoie ca temperatura să se încadreze între 180ÞC şi 200ÞC. De aceea, uleiul de floarea-soarelui este bun pentru salate, însă cu moderaţie, deoarece are efecte inflamatoare.

Uleiul de porumb. Nici acest produs nu este indicat la prăjit, ci doar la salate, deoarece face parte din categoria uleiurilor fotosensibile (care nu rezistă la lumină, căldură şi oxigen).

Uleiul de soia. Acest tip de ulei este considerat "mediu" la prăjit. Datorită grăsimilor omega 3, este excelent pentru sănătate. De asemenea, conţine acizi nesaturaţi care favorizează scăderea colesterolului din sânge. Uleiul de soia obţinut din prima @N_