Zonele care adăpostesc monumente ale naturii din România sunt ocrotite doar pe hârtie, iar în realitate sunt „vânate“ pentru afaceri. Ariile protejate din România cad pradă intereselor de grup, sub ochii indiferenţi ai Ministerului Mediului, deşi sunt monitorizate de Comisia Europeană. Citeşte şi:

Braşov: Culturi „tradiţionale“ de afine, trandafiri sau trufe, în loc de cartofi şi sfeclă

Există aproape 1.400 de arii naturale protejate în ţară, dintre care 380 fac parte din reţeaua europeană „Natura 2000“. În lista zonelor de protecţie intră situri recunoscute pe plan mondial ca adevărate monumente ale naturii: Delta Dunării, Munţii Retezat, Munţii Apuseni, Ceahlăul şi Munţii Bucegi.

„Adevărul“ a relatat de curând despre cazul ariei protejate Snagov. Atât Primăria Snagov, cât şi Consiliul Judeţean Ilfov se luptă să desfiinţeze aria protejată pentru a putea construi vile, restaurante şi un complex turistic. În ciuda legislaţiei, planurile lor au şanse de reuşită deoarece nu există o instituţie care să protejeze cu adevărat rezervaţiile naturale din România.

Pericole pentru arii

Trei sferturi dintre ariile protejate din ţară se află în custodia şi administrarea Romsilva. Şeful departamentului Arii Protejate din cadrul acestei regii, Mihai Dragoş, a declarat că ameninţările la adresa ariilor protejate sunt numeroase.

Faptul că ariile protejate cuprind aproape 20% din suprafaţa României reprezintă o limită pentru multe proiecte de dezvoltare imobiliară şi turistică, iniţiate de investitori privaţi sau de autorităţi locale. „În ariile protejate există resurse minerale şi acvatice, păduri şi vânat, toate constituind ţinte pentru cei care vor să facă profit fără să ţină cont de impactul ecologic. Există persoane care acţionează inconştient, construind şi exploatând ilegal resursele din ariile protejate“