Aproape 7.000 de oameni au murit în ultimele şapte luni din cauza virusului gripal A/H1N1. Sursa: EVZ

În schimb, gripa de sezon omoară în fiecare an 40.000 de oameni numai în ţările Uniunii Europene. Şi atunci de ce vorbim atât de gripa nouă? În primul rând, pentru că e o gripă pandemică, la care nu avem imunitate şi care îşi poate schimba oricând structura devenind mai agresivă, dar şi pentru că face mai multe victime printre tineri decât o gripă obişnuită. Şi, după cum spune Angus Nicoll, şeful departamentului de pregătire pentru pandemie din Agenţia Europeană care monitorizează gripa, „o ştire despre un tânăr care a murit de gripă e mult mai probabil să apară în ziare decât una despre un bătrân mort din aceeaşi cauză”.

În lupta cu noul virus, o bună parte dintre ţările europene, inclusiv România, au un avantaj major: ştiu cum acţionează şi pe cine ţinteşte. Pandemia de gripă A/H1N1 nu va putea fi oprită prin vaccinări, însă grupurile de risc pot fi protejate cu vaccin. Vorbim aici despre femei, în special despre cele gravide, care prezintă un risc de 10 ori mai mare să moară, dacă iau acest virus, faţă de femeile sănătoase.

Copiii, mai ales cei cu probleme respiratorii (de exemplu, astm) ar trebui să fie şi ei în prima linie la imunizări. La fel, cadrele medicale şi toţi cei care intră permanent în contact cu mulţi oameni. Nici bătrânii nu ar trebui ignoraţi. Chiar dacă riscul de a lua virusul e mai mic în cazul lor, riscul ca acesta să le fie fatal, dacă îl contractează, e, totuşi, mai mare.

Faţă de orice altă pandemie, avem însă şansa de a „săpa tranşee” de protecţie. Asta nu se face doar prin vaccinări, ci şi prin gesturi simple. De exemplu, spălarea frecventă a mâinilor cu apă şi săpun sau folosirea unei batiste atunci când strănutăm.

Întrebări simple de genul cum să facem diferenţa între gripa n