În timp ce în toate ţările fostului bloc comunist, evenimentele de acum 20 de ani sunt comemorate, "în România este tăcere"

După spaţiul pe care l-au acordat celebrărilor de pe 9 noiembrie, pentru cei 20 de ani ce au trecut de la căderea Zidului Berlinului, presa germană şi-a îndreptat atenţia şi către România şi evenimentele din decembrie 1989. Revoluţia contra regimului ceauşist din România este în mod sistematic marginalizată, în timp ce Europa serbează cotitura istorică de acum 20 de ani, scrie ziarul german Die Welt.

Germania şi-a adus însă aminte de România şi trecutul acesteia în parte şi datorită premiului Nobel obţinut de Herta Mueller. Cotidianul german, preluat de Agerpres, remarcă şi că, în timp ce în alte ţări cea de-a douăzecea aniversare a schimbării de regim este serbată, comemorată sau cel puţin discutată, în România este tăcere. Prelucrarea istorică a revoluţiei din 1989 se află în impas, dat fiind că documentele de epocă sunt reţinute de stat şi de armată. Mulţi făptaşi sunt până în ziua de azi necunoscuţi şi neatinşi.

Ce s-a întâmplat de fapt în decembrie 1989? Un lucru este clar şi anume că românii înfometaţi şi îngheţaţi au încercat să se revolte în iarna aceea contra regimului pe care îl urau. După confruntări în provincie, tulburările au atins la jumătatea lui decembrie şi Capitala. Stalinistul excentric Nicolae Ceauşescu a subestimat furia populară, încercând să liniştească masele, la 21 decembrie, de la balconul clădirii Comitetului central, fiind însă huiduit. Conducătorul şi soţia lui au fost puşi ziua următoare în elicopter, ei crezând că urmează să fie salvaţi de mulţimea de protestatari. Era însă vorba de un complot al generalilor, care au trecut de partea revoltaţilor, perechea dictatorială fiind lăsată undeva în Carpaţi, unde au fost preluaţi de soldaţi.

Ultimul act s-a jucat într-o cazarmă din Târgovişt