Scriam, in episodul precedent, ca in vara anului 1970, cand i-am luat un interviu primarului de atunci al Vienei, domnul Felix Slavik, l-am intrebat: "Ce-i deosebeste pe austrieci de nemti?". A zambit. Apoi mi-a raspuns: "Nemtii traiesc ca sa munceasca. Austriecii, in schimb, muncesc ca sa traiasca... Sa traiasca bine". Adevarul este ca specialistii vienezi in materie ii admirau pe americani. "Pentru ca stiu cel mai bine, spuneau ei, cum sa muste, azi, din tortul zilei de maine." Austriecii se indulceau si ei din tortul viitorului. Dar nu ca americanii, care o faceau in stil mare. Am fost tentat sa-i parafrazez pe specialistii austrieci. Inlocuind tortul cu painea, pentru ca povestea sa fie mai aproape de sufletul romanului.
Sa ne imaginam o familie tanara: sot si sotie. Si sa ne mai imaginam toata agoniseala lor sub forma unei paini. O paine de dimensiuni modeste. Cei doi tineri stiu bine ca pofta lor de consum e atat de mare incat, muscand din painea de dimensiuni modeste, de pe masa lor, nu se vor satura niciodata. Iar pana cand painea va creste si va deveni indestulatoare vor avea mult de asteptat. Si de muncit. Exista insa si o alta solutie? Da, exista: solutia care s-a dovedit a fi castigatoare. Traditia o cunoastem: tanara familie porneste de la lingura si, pe masura ce trec anii, acumuleaza bunuri. In cele din urma, poate, isi va face si casa visata. Americanii au rasturnat traditia, impunand o noua filosofie. Tanara familie isi asigura, dintr-o data, totul: casa, mobila, aparatura casnica, televizor, limuzina. Confortul. Sfidand painea evident modesta a zilei de azi. Rupand din painea mare a zilei de maine. Bunastare cu bani imprumutati de la banca.
Sa vedem, insa, cum se imparte castigul. Pentru ca toate numerele sunt castigatoare.
Intai castiga tanara familie. Obtinand credite de consum si un credit ipotecar, pentru casa.
Apoi cast
