Erik Berglof, economistul şef al BERD, susţine că este foarte important ca piaţa creditului în monedă naţională să se dezvolte pe termen lung. Băncile străine sunt determinate să rămână pe termen lung în România. Însă ,trebuie să controleze mai bine împrumuturile în valută, avertizează Berglof. “Aceasta este cea mai importantă provocare din cauză că este nesănătos să ai gospodării şi companii cu venituri în lei, care se împrumută în valută”,
Erik Berglof, economistul şef al BERD, susţine că este foarte important ca piaţa creditului în monedă naţională să se dezvolte pe termen lung. Băncile străine sunt determinate să rămână pe termen lung în România. Însă ,trebuie să controleze mai bine împrumuturile în valută, avertizează Berglof. “Aceasta este cea mai importantă provocare din cauză că este nesănătos să ai gospodării şi companii cu venituri în lei, care se împrumută în valută”, avertizează Berglof.
Împrumuturile în valută, ce urmează să fie rambursate de debitori cu venituri în lei presupun asumarea unor riscuri valutare. Astfel, în caz de depreciere a leului, există posibilitatea ca cei cu credite în euro să nu mai dispună de suficiente resurse pentru a-şi plăti ratele. Economistul şef al BERD susţine că stimularea pieţei în lei nu poate fi făcută numai prin măsuri şi norme coercitive impuse băncilor. De exemplu, nivelul rezervelor minime obligatorii la pasivele în valută este 30% - unul dintre cele mai ridicate niveluri din UE. “Controlul nu ar trebui să se realizeze numai prin norme impuse băncilor, ci şi prin crearea unui mediu macroeconomic mai bun, care să contribuie la consolidarea creditului în lei pe termen lung”, recomandă Berglof.
