Pe 9 noiembrie, Germania a aniversat 20 de ani de la căderea Zidului. Politicieni şi oameni obişnuiţi s-au adunat pe o ploaie rece în faţa Porţii Brandenburg. Unul dintre momentele importante a fost zidul din piese de domino, de doi metri înălţime, instalat pe traseul fostului zid ce despărţea cele două Germanii. La Bucureşti, sărbătorirea deceniilor trecute de la reunificarea Berlinului a fost mult mai discretă şi, mai degrabă, culturală, sub patronajul unui nou ambasador al Republicii Federale numit la Bucureşti. Ce credeţi că înseamnă astăzi căderea Zidului Berlinului pentru cetăţeanul german obişnuit? Căderea Zidului reprezintă depăşirea paşnică a divizării Germaniei, care a durat cîteva decenii, şi instaurarea libertăţii, democraţiei şi a drepturilor omului pentru fiecare cetăţean în parte. Nu fără motiv, unul dintre sloganurile mişcării democratice din fosta R.D.G. suna astfel: „Zidul trebuie să dispară“. Oamenii din Germania de Est pot călători unde doresc, pot studia ce doresc, pot publica cărţi şi juca piese de teatru cînd şi unde doresc. Acestea sînt realizări pe care oamenii din Germania ştiu să le aprecieze şi astăzi – chiar dacă s-a dovedit că adaptarea standardelor de viaţă din Est şi din Vest este mai dificilă decît ne-am aşteptat. Căderea Zidului Berlinului provoacă şi astăzi emoţii puternice oamenilor din întreaga Germanie, ceea ce se poate observa atît în reacţiile cetăţenilor, cît şi în ecoul pe care acestjubileu îl are în media. Dedicate celor 20 de ani de la dispariţia comunismului, Zilele Culturii Germane de anul acesta au celebrat în egală măsură cultura germană actuală şi colaborarea artistică româno-germană. Care credeţi că este plusvaloarea culturală românească în ceea ce se numeşte identitatea europeană? Mă miră această întrebare. România are o contribuţie inestimabilă la cultura şi istoria spiritualităţii europene. După căderea Cort