Irene Ponzo, specialistă în sociologie, a realizat un studiu despre locuinţele conaţionalilor noştri din Peninsulă, din care rezultă că aceştia preferă să deţină case în proprietate. Autoarea studiului a intervievat 50 de familii din Torino despre cum au fost locuinţele lor din momentul în care au ajuns în Italia şi până în prezent. „Din punctul de vedere al imigranţilor, găsirea unei locuinţe adecvate în Italia reprezintă un aspect crucial al procesului de integrare. Împreună cu locul de muncă, acesta este un element fundamental pentru o bună convieţuire cu societatea în care trăiesc”, spune sociologul italian Irene Ponzo.

Comunităţile română şi marocană, care fac obiectul unui studiu realizat de Ponzo, sunt cele mai numeroase din Torino. În timp ce marocanii au sosit în anii ’80-’90 şi majoritatea erau bărbaţi singuri, românii au venit masiv după anul 2002. În cazul românilor, raportul dintre bărbaţi şi femei este echilibrat.

Irene Ponzo a analizat modul în care cele două comunităţi se comportă atunci când este vorba să împartă locuinţa cu alte persoane. De asemenea, studiul a surprins aspiraţiile pe care le au în privinţa casei, cum se prezintă piaţa imobiliară pentru străini sau relaţiile pe care aceştia le au cu ceilalţi vecini.

În prima fază, condiţia imigrantului este caracterizată de sărăcie. O parte dintre străini vin în Italia să locuiască la rude, iar alţii au sosit ca „pionieri”. Aceştia din urmă nu cunoşteau pe nimeni în noua ţară şi au dormit, în primele luni, în aer liber sau în structuri de primire şi doar mai târziu au stat în gazdă în casele conaţionalilor.

Nu le place la comun

Autoarea studiului a rămas surprinsă de faptul că românii nu văd cu ochi buni găzduirea oferită de rude sau de cunoştinţe şi mulţi preferă să-şi cumpere o casă.  „Toţi au descris această experienţă ca pe