Încurajaţi de subvenţii, zeci de braşoveni au renunţat la cartofi şi cultivă ciuperci şi arbuşti pentru fructe de pădure. Mihai Ciubotaru a intrat în afacerea cu afine bănuind potenţialul unei culturi mai puţin obişnuite. A investit 15.000 de euro, iar profitul anual este de 3.000 de euro. Primele plantaţii de afine din judeţul Braşov au apărut în zona Făgăraşului, unde terenul are aciditate mare şi se pretează la astfel de culturi.

Oamenii au renunţat la culturile de cartofi şi sfeclă şi au cultivat afine pe suprafeţe cuprinse între două şi opt hectare în localităţile Viştea de Sus, Şercaia, Breaza şi Săvăstreni.

Prima recoltă, după cinci ani de muncă

Braşoveanul Mihai Ciubotaru a cules roadele primei sale recolte de afine de Zetea, după o muncă de cinci ani. Iniţial, fermierul a vrut să aducă pe piaţă ulei de alun, dar după studii elaborate ale solului a fost sfătuit să cultive afine.

„La fel de profitabile sunt şi culturile de mur, cătină, agrişe şi coacăze negre. Acestora le sunt propice solurile acide şi acesta era şi tipul de teren pe care-l aveam eu. În ţara noastră sunt doar câteva locuri cu asemenea soluri: la poalele Făgăraşului şi în Harghita, unde am şi eu ferma“, declară Mihai Ciubotaru.

Fermierul spune că un hectar de afine înseamnă o cultură de 8 - 12 tone, iar o tonă de afine aduce un profit de 3.000 de euro.

„Investiţia este, însă, una pe termen foarte lung. Eu, cu prima mea recoltă, încă mai am pierderi, dar sper să-mi recuperez banii. Am investit în această afacere 15.000 de euro. Eforturile de întreţinere a culturii sunt foarte mari şi complicate, dar cu răbdare şi oameni serioşi, le faci pe toate“, mărturiseşte Ciubotaru.

Zeci de braşoveni au depus în ultimele luni proiecte la Oficiul Judeţean de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit pentru a p