Proiectele de investiţii ale comunităţilor locale din Ardeal pun în pericol una dintre zonele europene cu cele mai multe peşteri valoroase. Edilii unor comunităţi montane au intrat în conflict cu administraţia ariei protejate din Munţii Apuseni. Ei vor să desfiinţeze parcul pentru a construi pârtii de schi sau hoteluri. Conflictul dintre cei care se luptă pentru conservarea bogăţiilor din ariile naturale protejate şi cei care vor să exploateze aceste zone speciale pentru proiecte imobiliare, turistice, miniere sau forestiere despre care „Adevărul” a relatat în ediţia de ieri, a luat proporţii în Parcul Natural Munţii Apuseni. În „război“ sunt implicaţi mai mulţi primari, care se luptă cu administraţia Parcului pentru desfiinţarea ariei protejate.

Petiţii pro şi contra

Primarii din cinci comunele bihorene au trimis o petiţie către Romsilva şi către Ministerul Mediului în care se plâng că înfiinţarea Parcului Natural Munţii Apuseni îi împiedică să facă orice fel de proiect pentru dezvoltarea localităţilor lor. Primarii din cele cinci comune cer desfiinţarea ariei protejate.

Pe de altă parte, cu numai două zile în urmă, primarii din mai multe comune din judeţele Alba, Cluj şi Bihor, au trimis, la rândul lor, o petiţie în care cer ca Parcul să nu fie desfiinţat.

Miza acestei controverse o constituie proiectul de construire a unei staţiuni turistice şi a unei pârtii de schi în zona podişului Padiş, inclus în Parcul Natural, care are însă statut de arie naturală de protecţie specială. Aceasta este una dintre cele mai bogate zone din România în fenomene carstice – peşteri, avene şi ponoare.

Primarii din Bihor susţin că reprezentanţii conducerii parcului blochează intenţionat dezvoltarea proiectului de dezvoltare. Ei îl acuză pe directorul Parcului că ar fi modificat limitele zonei în care nu se poate fa