Prin referendumul de la 22 noiembrie, romanii sunt chemati sa raspunda, cu "da" sau "nu", la doua intrebari: 1) Sunteti de acord cu trecerea la Parlament unicameral in Romania? 2) Sunteti de acord cu reducerea numarului de parlamentari la maximum 300?
In prezent, cele doua camere ale Parlamentului sunt alese prin vot direct, iar diferentierea tine numai de alternanta Camera de reflectie-Camera de decizie. Concret, Camera Deputatilor indeplineste rolul de prima Camera sesizata in cazul ratificarii tratatelor si acordurilor internationale, dar si al legilor organice privind Guvernul, CSAT, Consiliul Superior al Magistraturii, Avocatul Poporului, instantele judecatoresti, ale Ministerului Public, ale Curtii de Conturi sau autoritatile administrative autonome. Pentru acestea si altele, prevazute de Constitutie, Camera decizionala este Senatul.
Cu alte cuvinte, senatorii au ultimul cuvant, putand modifica substantial forma adoptata de deputati. Pentru celelalte domenii, precum protectia sociala, sistemul electoral, minoritatile nationale, infractiunile si pedepsele, rolurile se inverseaza: Senatul devine prima Camera sesizata, iar deputatilor le revine ultimul cuvant. Indiferent de ordine, toate initiativele si proiectele de lege sunt examinate in cele doua Camere, de unde constatarea ca Senatul si Camera Deputatilor au competente similare, fapt pentru care procesul de adop-tare a legilor este mult ingreunat.
Parlament unicameral = adoptarea rapida a legilor si reducerea costurilor
Ideea trecerii la un Parlament unicameral prin desfiintarea Senatului a fost vehiculata in ultimii ani nu doar de presedintele Traian Basescu, ci si de liderul PSD, Mircea Geoana (in 2005). Subiectul a fost analizat pe larg si de Comisia prezidentiala de Analiza a Regimului Politic si Constitutional, condusa de profesorul Ioan Stanomir. In raportul publicat
