În anul 1989, Nicolae Ceauşescu a constituit o ţintă permanentă în mass-media occidentală, deoarece liderul PCR a impus propriului său popor, aproape un deceniu, un regim de viaţă extrem de dur, cu scopul de a achita anticipat datoria externă a ţării.
Mai mult decât atât, după ce a anunţat public, la 12 aprilie 1989, faptul că datoria respectivă a fost plătită în întregime, Nicolae Ceauşescu a menţinut regimul de austeritate - spre disperarea celor care se aşteptau la o îmbunătăţire a condiţiilor de trai după efortul deosebit la care a fost supus poporul român în anii '80.
Situaţia dramatică din România a fost exploatată în diferite moduri de jurnaliştii străini. Câţiva au prezentat într-un mod "exploziv" relaţiile dintre români şi maghiari, publicând articole de genul: "Doi unguri din Transilvania, omorâţi în bătaie". Evident, conducerea cotidianului francez Le Monde a căzut (sau a dorit să cadă?) în capcana titlurilor-bombă la 10 august 1989, atunci când a dezinformat opinia publică internaţională.
Un alt exemplu de ştire-şoc (din nou falsă) a fost oferit la 8 mai 1989 de revista vest-germană Der Spiegel. Cu acel prilej, numele lui Nicolae Ceauşescu a fost menţionat în legătură cu un aşa-zis program militar al României de fabricare a unor rachete balistice cu rază medie de acţiune.
Atunci s-a speculat faptul că ţintele acelor vectori militari urmau să fie două state membre, ca şi România, ale Organizaţiei Tratatului de la Varşovia: Uniunea Sovietică şi/sau Ungaria.
APLICAŢII MILITARE ROMÂNO-UNGARO-SOVIETICE
La vremea aceea, jurnaliştii respectivi omiteau - cu bună ştiinţă sau din nepricepere - faptul că în planurile militare ale Organizaţiei Tratatului de la Varşovia se prevedea o strânsă colaborare între cele trei state împotriva NATO, iar acest lucru se realiza încă de la înfiinţarea OTV.
