Ancheta în dosarul în care directorul „Jurnalului Naţional“ este acuzat de contrafacerea mărcii BPT trenează de cinci luni. La 23 iunie, Parchetul de pe lângă Tribunalul Bucureşti a trimis dosarul contrafacerii mărcii BPT la Poliţia Capitalei, unde zace şi azi, la Serviciul de investigare a fraudelor. Pentru că editează şi comercializează ilegal cărţi sub o marcă ce nu îi aparţine - BPT („Biblioteca pentru toţi”), împotriva lui Marius Tucă a fost făcută o plângere penală, pentru comiterea, printre altele, a faptei de contrafacere. Infracţiunea este pedepsită cu amendă sau închisoare de la trei luni la trei ani.

Însă, în ciuda gravităţii situaţiei, dar şi a posibilităţii facile de a demonstra vinovăţia sau nevinovăţia lui Marius Tucă şi a complicilor săi, autorităţile bat pasul pe loc.

O anchetă uşoară, dar de lungă durată

Plângerea penală depusă împotriva lui Marius Tucă, Editurii Intact şi Editurii Litera şi reprezentanţilor acestora a fost depusă la Parchetul de pe lângă Tribunalul Bucureşti la 23 iunie 2009.

Imediat procurorii au trimis dosarul la Direcţia Generală de Poliţie a Municipiului Bucureşti. Cei care urmau să strângă probele şi să propună o soluţie către Parchet sunt ofiţerii de la Serviciul de Investigare a Fraudelor.

Greu de explicat este modul în care acţionează reprezentanţii legii, atât timp cât ancheta nu vizează cine ştie ce mari operaţiuni de spălări de bani, ci o operaţiune clară de contrafacere.

Dovezi la toate chioşcurile

Probele contrafacerii sunt evidente şi uşor de găsit: la chioşcurile de difuzare a presei, unde sunt vândute cărţile „Jurnalului Naţional“.

Pe coperţile volumelor editate şi comercializate de ziarul condus de Tucă este tipărită sigla BPT, deţinută de Ministerul Culturii, adică de statul român. De asemenea, pe ac