Timp de 20 de ani, fostul director al Arhivelor Naţionale Neamţ a adunat documente istorice inaccesibile publicului şi le-a publicat după 1990.

Gheorghe Radu a devenit pasionat de cunoaşterea istoriei Basarabiei din timpul studenţiei. În discuţiile cu profesorii, purtate în afara cursurilor şi seminariilor, a aflat lucruri care i-au stârnit curiozitatea legată de soarta teritoriului de dincolo de Prut. „Profesorul Ion Agrigoroaie atingea în multe discuţii acest subiect. Istoria Basarabiei era discutată mai mult în şoaptă. Ca orice lucru necunoscut, pe noi, studenţii, ne incita şi mai mult“, îşi aminteşte profesorul.

După ce a predat trei ani istoria la şcoala din comuna Boghicea, a intrat în sistemul Arhivelor Statului. A lucrat la Bacău, apoi la Giurgiu, iar din 1983 şi până în 2003 a deţinut funcţia de director la filiala Neamţ a Arhivelor. „Erau cărţi, documente din arhiva specială privitoare la istoria adevărată a Basarabiei, la care nu avea acces oricine. Îţi trebuia aprobare specială“, spune Gheorghe Radu. După dispariţia regimului comunist, a mers la Moscova să caute în arhivele Cominternului răspunsuri la întrebări neelucidate legate de istoria Basarabiei.

Nemţenii, subiect de cărţi şi de articole

În anul 1993, timp de trei luni, a studiat documentele desecretizate şi a înţeles acţiunile ruşilor în teritoriul dintre Prut şi Nistru. „Am descoperit date noi despre politica de rusificare a Basarabiei, despre planurile şi statisticile deportărilor din perioada stalinistă“, mai spune Gheorghe Radu.

În urma studiului documentelor de arhivă, profesorul a reuşit să găsească mărturii legate de contribuţia nemţenilor la întreţinerea legăturilor cu „fraţii de peste Prut“. „Au fost oameni ai locului şi instituţii care au întreţinut permanent ideea de românism. În documente se vorbeşte despre tipografia Mănăstirii