„Adevărul de Seară” vă prezintă două monumente istorice şi cere autorităţilor să ia atitudine. La început de secol XX prin portul Brăilei se derula o treime din comerţul României. Casele Toff şi Ţane-Babeş, de pe Bulevardul Cuza, incluse în clasa I de risc seismic, amintesc de Brăila de atunci. Cele două case, reprezentative pentru anul 1900, au fost realizate în cadrul unui amplu program de remodelare a spaţiului urban al Brăilei. Acesta viza amplasarea la intersecţii şi pe arterele principale a unor volume arhitecturale monumentale, integrate ambientului.
Casa Toff şi Casa Ţane-Babeş, deşi monumente istorice, au soarta pecetluită, dovadă cele două buline roşii aşezate pe faţade. Ele mai păstrează, parţial, geamurile de cristal de odinioară. Fisurile din pereţi, ameninţătoare, prevestesc tot ce e mai rău.
130 de comercianţi de cereale, în urmă cu 90 de ani
La doi ani după primul Război Mondial, în Brăila erau 13 hoteluri, în frunte cu Bristol, Splendid şi Bulevard, plus trei hanuri. Tot atunci, funcţionau 13 bănci mari, 15 ceasornicării, 56 de frizerii, 70 de brutării, 70 de ateliere de cizmărie şi cam tot atâtea croitorii, 130 de comercianţi de cereale, 11 tipografii şi 12 ziare locale. În 1930, aici apăreau 22 de ziare şi reviste. Câţiva ani mai târziu, numărul publicaţiilor a urcat la 30.
Iată cum este descrisă Brăila acelor vremuri, într-o publicaţie contemporană: „Dacă vii cu vaporul de la Galaţi, pe dreapta, se disting înaltele coşuri ale Fabricelor, Docurilor, Rizeriei, Curăţitoarelor etc, printre care se văd turlele bisericilor”.
Călătorul de atunci vedea, apoi, depozitele Societăţii de Petrol „Distribuţia”, cu cazane gigant, Bazinul Portului, elevatoarele, precum şi sute de ambarcaţiuni – vapoare, remorchere, şlepuri. Până la Debarcader, mai puteai vedea, pe malul drept, Pescăriile,
