- Diverse - nr. 418 / 13 Noiembrie, 2009 - Domnule Constantin Muntean, haideti sa ne intelegem. Sustineti ca ati fost internat la Caminul de batrani din Sighisoara, mai precis, la Centrul Medical si de Asistenta, unde ati fost nevoit sa faceti greva foamei. Va rog sa fiti mai explicit. - Sa ne intelegem. Nu e vorba propriu-zis de o greva a foamei, dar eu asa inteleg situatia din moment ce eram obligat sa nu mai mananc de seara, de la ora 18,00, si pana a doua zi, la ora 12.00. Deci, timp de 18 ore, asta cam asa vine, intram ca intr-o greva pentru ca, desi primeam seara cina, ni se serveau macaroane cu pesmet, fara niciun pic de zahar, pe care eu nu le puteam manca, fiind bolnav, operat pe inima, iar dimineata, de multe ori ne dadeau peste din conserve care nu putea fi mancat. Erau 18 ore in care eu nu mancam nimic. Pai, asta nu este ca o greva a foamei? De fapt, toata mancarea era necorespunzatoare calitativ. - Una este greva si altceva este ceea ce apreciati dumneavoastra ca vi s-a intamplat. Dar, am inteles ca necazul este cu totul altul si nu acesta, legat de calitatea hranei servite. - Asa este. Eu am stat in acest Camin pana in data de 15 septembrie, cand am plecat de acolo, si acum locuiesc in satul Tirimia, in chirie. Cea mai grava situatie este aceea ca am fost pus sa fac smotru, adica sa spal pe jos, in camera, in baie, in antreu. Mai mult, la baie, se scurgea din instalatii tot timpul apa. Timp de o luna si jumatatea, zi si noapte, trebuia sa strangem apa cu lopata si carpe. Situatia era cunoscuta de conducere, am tot insistat sa se repare, dar ni se spunea ca o sa se rezolve. Era pericol sa ne inunde camerele. Domnul director a plecat in concediu si noi am ramas cu apa. Am fost ca un om de serviciu fara plata. - Si tot nu ne-ati spus necazul. - Pai necazul este acesta. Am plecat din camin din 15 septembrie si acum ei imi cer sa platesc si pentru zile