Turiştii care vizitează lăcaşul de cult de la Humor sunt marcaţi de picturile neobişnuite, realizate în urmă cu 600 de ani
Lăcaşul de cult este centrul de atracţie pentru vizitatorii români şi străini care ajung la Gura Humorului.
Localitatea Mănăstirea Humorului şi împrejurimile ei sunt frecventate atât de turişti din ţară, cât şi de peste hotare. Oamenii sunt atraşi de peisajele din zonă, dar şi de lăcaşul sfânt din localitate. Mănăstirea Humor îşi are începuturile în anul 1415, în vremea domniei lui Alexandru cel Bun, când, ascunsă între codri, se ridica aici cea dintâi aşezare mănăstirească, ctitoria marelui vornic Ioan.
La începutul secolului al XVI-lea, în 1527, mănăstirea a fost jefuită şi distrusă de tătari. Biserica fusese înzestrată cu obiecte preţioase şi manuscrise, dintre care cel mai de preţ, ce se păstrează şi astăzi, este „Tetraevangheliarul“ din 1473, carte dăruită de Ştefan cel Mare ctitorilor. Ruinele vechii mănăstiri pot fi văzute şi astăzi, la aproximativ 300 de metri de actuala biserică.
Este în topul mănăstirilor unice din lumea ortodoxă
Mănăstirea Humor se numără, alături de mănăstirile Voroneţ, Moldoviţa, Arbore şi Suceviţa, printre cele cinci ctitorii împodobite atât în interior, cât şi în exterior cu fresce bizantine, care le disting între toate celelalte biserici din lumea ortodoxă. Lăcaşul de cult este cunoscut vizitatorilor mai ales pentru picturile neobişnuite ce ilustrează o caracatiţă, un elefant precum şi alte câteva vietăţi exotice, necunoscute localnicilor în acele vremuri.
Produse tradiţionale în faţa mănăstirii
Odată ajuns la Mănăstirea Humor, un vizitator are posibilitatea de a cumpăra cel puţin un suvenir de la micul târg amplasat în apropierea lăcaşului.
Meşteşugarii le pun la dispoziţie o gamă largă de produse, de la inele până la marame, ii sau bundiţe. „Toate sunt făcute de mân
