De peste un secol, psihanalistii si oamenii de stiinta au incercat sa demonstreze implicatiile incontestabile ale viselor in functionarea psihicului uman, printr-o serie de beneficii, precum consolidarea memoriei afective sau acumularea de informatii si abilitati in rezolvarea unor probleme prin experimentare. Insa, un nou studiu realizat de un grup de medici psihiatri si specialisti in onirologie de la Universitatea Harvard releva faptul ca visele regleaza si functiile organice. Potrivit dr J. Allan Hobson, functia majora a fazei de somn asociata cu vise (REM – miscarea oculara rapida) este mai degraba fizica decat psihologica. In timpul acestei faze, creierul este activat, iar prin intermediul "circuitelor sale calde" anticipeaza imagini, sunete si emotii specifice fazei constiente.
Conform studiului, publicat in ultimul numar al revistei Nature Reviews Neuroscience, aceasta descoperire se aseamana foarte mult cu activitatea de jogging. Mai exact, oamenii de stiinta sustin ca, la fel ca si la jogging, organismul nu cunoaste fiecare pas al alergarii, insa stie cum sa execute aceasta miscare. Similar, se pare ca, desi nu ne reamintim multe dintre vise, mintea noastra stie cum si cand sa revina in stare de constienta. Dr Hobson si echipa sa de cercetatori au descoperit ca visele reprezinta o stare de constienta paralela, dar care se intrerupe in momentul in care persoana se trezeste din somn si reintra in starea de veghe, adica revenirea la starea functionala cerebrala prin restabilirea contactului constient cu lumea inconjuratoare sau cu gandurile proprii.
Pe de alta parte, dr Mark Mahowald, neurolog la Centrul Medical Municipal Hennepin, din Minneapolis, atrage atentia ca este total gresita abordarea exclusivista privind natura psihologica a viselor, deoarece starea de REM apare la om inca din etapa fetala, din al treilea trimestru de sarcin
