După o lungă tăcere Biserica Evanghelică de Confesiune Augustană din România, a saşilor transilvăneni, cu sediul la Sibiu, a reacţionat în faţa criticilor formulate de laureata premiului Nobel pentru Literatură, Herta Müller. După o lungă tăcere Biserica Evanghelică de Confesiune Augustană din România, a saşilor transilvăneni, cu sediul la Sibiu, a reacţionat în faţa criticilor formulate de laureata premiului Nobel pentru Literatură, Herta Müller. Într-o cuvântare rostită pe data de 1 noiembrie, cu prilejul decernării premiului pentru drepturile omului „Franz Werfel“, Müller a amintit de un incident care s-a petrecut în urmă cu 20 de ani la Berlin. Autoarea, împreună cu Richard Wagner, urma să participe atunci la o dezbatere publică legată de situaţia din România ceauşistă. Dezbaterea urma să aibă loc în cadrul Congresului organizat de către Biserica Evanghelică (lutherană) din Germania occidentală. Episcopul de atunci al Bisericii Evanghelice din România, Albert Klein, a intervenit pe lângă organizatorii germani, cerându-le să contramandeze invitaţia adresată lui Wagner. Din procesul verbal al convorbirii telefonice, citat la vremea respectivă şi într-un articol publicat de ziarul „Die Tageszeitung“ din Berlin (cf. „Kirchentag kuscht vor Ceauşescu“ / Congresul face plocoane faţă de Ceauşescu, nr. 6 iunie 1989), rezultă că Episcopul Klein din Sibiu a exercitat presiuni morale asupra organizatorilor, invocând faptul că prezenţa celor doi disidenţi la congres va afecta relaţiile între Biserica Evanghelică din România şi cea din Germania. O scrisoarea redactată atunci şi de ambasadorul României la Bonn, Marcel Dinu, cuprindea argumente similare. Totodată se afirma în scrisoarea ambasadorului că cei doi sunt cunoscuţi pentru atitudinea lor „ostilă“ şi „anti-românească“ (cf. textul integral: http://halbjahresschrift.blogspot.com/2009/11/franz-werfel-menschenrecht...)